Sunt un fir de praf.Mi-am adunat curajul din toate vietile mele si am cerut o intrevedere la Dumnezeu-Tatal.Am cerut,am primit.Abia a doua zi am inteles.Parea ca eu gandesc,dar nu era asa.Erau gandurile Mintii Lui gandite pentru mine.
Totul ''curgea '' prin mine,incat Intelegerea imi spunea ca si un fir de praf e mai mult decat sunt de fapt.
Parea ca eu gandesc ca-I multumesc Lui ca m-a ridicat la nivelul increderii de Sine (al meu),la nivelul de OM.Am inteles Iubirea lui fantastica pentru mine.Pentru ca eu,un fir de praf,cu curajul adunat din toate vietile mele sa-I stau in fata,El ,a condensat din enorma energie care inseamna nucleul Lui,un punct de Lumina echivalent firului de praf,ca eu, vazandu-L,vazand Lumina aceea stralucitoare pe un fond de Lumina care inconjura totul si pe mine,(doar ca eu) sa am sentimentul ca ma adresez cuiva,nu Totului cum era de fapt.Pentru mine,El a oprit Legea Lui.Perfecta.Daca un singur Principiu:al Puritatii, al Adevarului, al Iubirii ar fi actionat langa mine doar prezenta Principiului m-ar fi pulverizat,caci la nivelul Lui orice impuritate te desfiinteaza.
Si El stia ca mai am frici,neincredere,neiubire.Dar El,a oprit Legea pentru mine.A acceptat sa stau in picioare in fata Lui.In fata carui om mai pot sa stau in genunchi?Si ce Putere mi-a dat,cand,doar ca sa auda cateva smiorcaieli si pretentii-cereri de la mine a oprit Legea sa se manifeste?
Cand El m-a pretuit atat,ce alta incredere imi mai trebuie?Simteam toate acestea si energia din spatele cuvintelor ma coplesea.
Mi-a redat Demnitatea ,Speranta,si Increderea prin Iubirea Lui fara de care nimic nu e posibil.
Si toate acestea in timp ce Fiul Lui venise cu mine si statea in dreapta mea.Si cine eram? Un fir de praf.Am Incredere absoluta in Puterea,Iubirea,si Dorinta Lui de a-mi da tot ce e mai bun pentru mine.Sunt incredintat ca vrea sa fiu fericit,demn, si sa manifest Vointa Lui.
Am inteles ca mi s-a facut o onoare extraordinara care,desi atunci m-a coplesit total,abia azi, a doua zi am putut-o cuprinde. Nu este extaz,nu este fericire Iubirea lui Dumnezeu-Tatal,manifestata,nu are un cuvant echivalent care s-o poata descrie.Inteleg de ce cei religiosi, cad in extaz si in general proiecteaza conform credintelor si a puterii lor de intelegere imagini si sentimente despre Cel pe care nu-L poti nici cuprinde,nici intelege.Este peste puterea de intelegere.Nu ai ce explica.
Oricum, nu e cum te-ai astepta.Asta sigur.Si inca o data, la fel ca si cu Maica, la fel ca si cu Isus ,am Inteles ,ca noi nu stim nimic.
La Ei nu e nimic fortat,nimic religios,totul este atat de firesc,sacru,si da,de neinteles pentru o minte de om.In Dumnezeu,ori crezi,ori nu crezi.Si in Isus la fel, si la Maica la fel.Iar tot ce am invatat de acasa,de la scoala ,de la biserica,nu are nici o legatura cu Ei.
Nu e urma de amenintare,spaima,frica,umilinta,pe care sa ti-o inspire.Mai degraba o Bunavointa extraordinara si senzatia ca totul,chiar si tu,este sfant,unic,de nepretuit.
Si asta,pentru ca El vrea sa-ti dea Puterea aceasta daca tu crezi cat de putin.Iti da totul Esti coplesit.
Nu este iubirea de care am tot auzit.Noi nu stim nimic despre iubire.El nu vrea sa fii ingenunchiat.El nu vrea sa fii umil.El nu vrea sa te simti slab si coplesit.
El vrea sa fii deplin,complet,fericit,sanatos,bogat,iubit,sa muncesti ce-ti place,sa-ti gasesti locul tau unde sa creezi,,sa te joci frumos,sa fii o lumina care vindecandu-se pe sine vindeca Lumea.
El nu vrea sa-ti accepti soarta cu capul plecat.E uluitor,dar asa este.Asta,nu e de la El.
Cate vieti am pierdut,crezand ca asa e,si am gresit.
Cat timp am pierdut in aceasta viata orbecaind si intrebandu-ne daca suntem pe Cale .Si nu eram.
Fara Credinta in El,in Puterea Lui pe care o manifesta prin Fiul Sau,caci El este puntea,pentru noi,prin gandurile,cuvintele,sentimentele si actiunile noastre,aici,in planul fizic,fara Credinta aceasta,nu avem incredere in Sine,si fara incredere in Sine,suntem aruncati ca frunzele uscate batute de vant.Separati de El.In frica si durere.Si nici macar Credinta nu ne-a invatat nimeni cum e si cum se manifesta.
Caci ea este incredintarea ca El Vrea sa-mi dea tot ce eu ii cer,doar ca sa fiu fericit.Pentru ca ma iubeste si m-a ridicat la nivelul de copil al Lui.
Si daca El este desavarsit,cand intelegi sa permiti,, sa rogi si sa multumesti ca sa se manifeste prin tine,esti si tu desavarsit.
Altfel nu se poate.
◆♥Ⓛ~Ⓞ~Ⓥ~Ⓔ♥◆
RăspundețiȘtergereⒹ~Ⓘ~Ⓥ~Ⓘ~Ⓝ~Ⓔ