luni, 11 aprilie 2011

Interviu

Reporter:
     Asadar,cine esti tu?
A:Mi se pare o intrebare grea care are un raspuns amplu.S-o mai lasam.
Reporter:
     Atunci,cine ai fost ?
A:Am fost,sa vedem;parinte,om de afaceri,prieten,cautator spiritual,maestru certificat de o scoala spirituala,am facut cursuri,am citit mii de carti,unele chiar ''comori'',am studiat feng-shui,am experimentat,am trecut bariere,am ajuns in locuri sacre din aceasta tara(in mare parte pentru ca eram ''chemat'' acolo)i-am dus si pe altii...
Reporter:
      Si acum?
A:Si,la un moment dat totul s-a prabusit.Datorii pana la cer,firma cazuta,prietenii au plecat,banii au plecat(ei au plecat primii),uneori si familia a plecat,chiar si eu am plecat mai ales ca ma gandeam ca Divinitatea a plecat si ea.M-am confruntat cu intunericul.Din mine.Nici o carte n-o sa te poata pregati pentru asta!
Reporter:
   Ce ai hotarat pentru tine acum?
A:Am hotarat sa nu mai hotarasc nimic,pentru ca,dupa toata intelepciunea adunata de la cursuri(eu chiar am asimilat totul),din carti,sau din experienta altora,viata mi-a dat-o pe cea mai de pret.Nu poti hotara nimic.
Reporter:
  Esti ca si la un inceput de drum,un alt inceput.Ce meserie te gandesti sa practici?
A:As putea fi manager,as putea scrie proiecte europene(am diplome),dar as putea fi terapeut,de oameni si de locuri,as putea fi scriitor...dar  ma gandesc ca nici asta nu e alegerea mea;voi merge unde se va deschide un drum ,ca si pana acum.
De fapt, as putea avea atat de multe meserii,atatea proiecte de pus in practica,incat imi dau seama ca nu e necesar sa ma gandesc la asta ,pentru ca exact acum ,desi as avea nevoie de bani,as vrea sa-mi repar si inteleg sufletul,sa fac lucruri usoare ,placute,armonioase...
Reporter:
    Bine,dar asa nu vei face bani ca sa traiesti,ca sa platesti chiria(ai spus ca ai plecat in alt oras si ai inchiriat ceva),ca sa nu mai vorbim de datorii!
A:E adevarat,dar sincer,din tot ce as putea fi din '' cealalta viata", nimic nu ma mai reprezinta acum,desi poate doar sa scriu,sa studiez,sa meditez,sa tac in minte (nu-i asa usor cum pare),sa-mi repar sufletul,si iubirea din el,sa-l umplu iar cu iubire...
Reporter:
       Si apoi?
A:Apoi,nu stiu,sa ies pe strada si sa le spun tuturor,in gand,"te iubesc".
Reporter:
    Si bani?Revin,pentru ca asa functioneaza societatea.
A:Am gandit,am despicat firul in patru,ca sa inteleg,si cand am inteles,am aflat ca gandim prea mult,ca vrem,eu cel putin voiam sa-mi controlez viata, s-o planific.Si gandurile mele chiar erau toxice.
Acum vad ca nu numai pentru mine...
Si pentru ca as vrea sa repar cumva asta si sa ajut,inca nu stiu cum.Imi vine sa nu fac nimic din tot ce vad ca fac cei din jur pentru a-si castiga existenta.Am fost o persoana extrem de activa si energica,hotarata si puternica.Dar, dupa cadere nu a aparut ceva care chiar sa ma exprime.Si,daca nu as fi mai mult linistit in interior decat ingrijorat,acum,am momente cand ma gandesc ca poate e vorba de o forma de nebunie.Si totusi mi s-a permis sa aflu atat de multe lucruri...De ce? Nu stiu!
Reporter:
Am inca multe intrebari pe care i le-as fi putut pune ;parea o persoana integra,normal si  usor detasat ca si cand nu era vorba despre el,avea ochii stralucitori si veseli,ca si cum stie cum stau lucrurile de fapt si vrea sa vada cum reactionez eu,parea mai mult examenul meu de viata decat al lui.
Oricum,incet dar sigur cred ca se naste un nou tip de oameni,chiar langa noi.Cine stie?


    

Un comentariu:

  1. Foarte ciudat interviu ,aveam impresia ca, cel care raspunde sint eu !

    RăspundețiȘtergere